O viaţă de calitate

Acordaţi-vă zilnic câte o oră pentru a vă co­nec­ta cu toată vigilenţa şi simţurile la felul în care vă resimţiţi corpul, mintea şi stările sufle­teşti. Deveniţi pe zi ce trece tot mai conştient de ceea ce se întâmplă cu dumneavoastră, obser­vând cu o cât mai mare acurateţe orice fel de pro­cese, fără să interveniţi. Simţiţi tensiunea, du­rerea, sau poate exuberanţa, pasiunea, bu­cu­ria, lăsaţi gândurile să vină şi să plece în propriul ritm, fiţi un observator lucid cu propria dum­neavoastră persoană. Iar pentru ca acest lucru să fie posibil va trebui să existe o parte din dum­neavoastră care nu se va identifica niciodată cu nimic din ceea ce experimentaţi sau trăiţi. Este acea parte care aduce conştienţa în plan fizic, mental şi emoţional, „aprinzând” lumina. În această nouă lumină, observaţi-vă gândurile şi emoţiile ca stare fizică şi psihică, simţiţi-le în corp, identificaţi-le pe cât posibil, indiferent că se numesc frică, mânie, invidie, gelozie, confuzie, ură, frustrare, indignare, angoasă, nerăbdare, neputinţă, dependenţă, apreciere, admiraţie, pasiune, dragoste. Priviţi-le de-a dreptul, intraţi în contact cu ele aşa cum sunt, plăcute sau înspăimântătoare, grosiere sau subtile. Nu reacţionaţi la ele, fiţi în schimb conştient de dificultatea de a le acorda întreaga dumnea­voastră atenţie şi întreaga dumneavoastră per­mi­siune de a se derula necenzurate. Continuaţi-vă observarea, confruntaţi-le pe de-a-ntregul cu partea din dumneavoastră care e atentă, cu­ra­joasă, lucidă. Nu generaţi reacţii de împotrivire şi nu vă abateţi atenţia în altă parte, la ceva mai plăcut, mai uşor, familiar sau comun. Staţi treaz în propria nebuloasă, în propria agitaţie, în propria fericire sau durere, fiţi tot mai conştient de ceea ce se întâmplă, simţiţi cu tot corpul, lăsaţi fricile, confuzia sau convingerile de orice fel să se manifeste, nu reacţionaţi la ele, con­ti­nuaţi să fiţi martorul propriului dumnea­voastră tablou mental, observaţi şi simţiţi totul aşa cum este, aşa cum vine.

Extindeţi treptat această practică la întreaga dumneavoastră activitate şi la existenţa de zi cu zi. Ieşiţi astfel tot mai mult din şabloanele de gândire şi acţiune obişnuite să eticheteze imediat cu bine sau rău, să nu observe şi să nu participe la ceea ce se întâmplă oricum în noi şi în jurul nostru, fie că vrem, fie că nu, fie că alegem să fim atenţi, fie că nu. O minte care nu se mai lamentează, care iese treptat din dezordine şi lene, din lipsa de consecvenţă şi de mobilizare, devine treptat o minte ascuţită, ageră şi pătrunzătoare, prezentă şi participativă, flexibilă şi în permanentă căutare de soluţii, nu de probleme.

Treceţi apoi la etapa în care vă delimitaţi în mod clar de trecut şi de viitor, rămânând doar cu prezentul, existând numai în prezent, răspun­zând cu toată energia dumneavoastră acestui moment, singurul care există. Pe măsură ce fa­ceţi acest lucru, veţi observa că panicile şi fricile derivă din existenţa unor credinţe aparţinând tre­cutului (păreri despre cum sunteţi dumnea­voastră şi lumea, create de minte ca urmare a unor evenimente prin care aţi trecut la un moment dat). Totodată realizaţi câtă angoasă şi tensiune apar ca urmare a existenţei aşteptă­rilor cu privire la viitor, atunci când ne agăţăm cu disperare de imaginea relaţiei ideale, a slujbei ideale, a sănătăţii ideale, sau când ne dorim com­pulsiv ca peste 10 minute sau peste 10 ore o anumită situaţie să ia o turnură anume, să ne ducă într-un anume loc, la un anume dezno­dământ, să arate într-un ANUME FEL.

Lăsaţi frica de o parte, abandonând credinţele, conştientizaţi ceea ce vă doriţi în acest mo­ment şi faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru îm­pli­nirea dorinţelor şi nevoilor pe care consi­de­raţi că le aveţi. Nu deveniţi încrâncenat în acest demers, aşteptând ceva anume. Fiţi gata să ac­ce­ptaţi că puteţi eşua, asimilând eşecul ca pe o treaptă către un următor succes. Făcând aces­te lu­cruri, ajungeţi să trăiţi relaxat şi coerent în prezent, experimentând prin gândire, mişcare, simţire şi acţiune liberă, având tot mai multe momente de inspiraţie şi intuiţie, care aduc răs­punsuri şi soluţii, situaţii favorabile de viaţă şi dez­nodăminte fericite (sănătate, oameni armo­nioşi şi autentici în jur, reuşite profesionale).

Aşadar, ceea ce vă cer să faceţi este să vă ob­servaţi şi să vă acceptaţi stările interioare aşa cum sunt (în loc să vă abateţi atenţia de la ele, să vă opuneţi lor sau să pretindeţi că nu există). Apoi să realizaţi că sunt două lucruri care între­ţin negativitatea, blocajul, emoţia bolnăvi­cioasă: credinţele dumneavoastră mai mult sau mai puţin consistente (acestea ţin de trecut şi aduc trecutul în prezent), respectiv aşteptările dumneavoastră despre CUM AR TREBUI să arate o situaţie în viitor. Renunţând la credinţe, dispa­re tensiunea, angoasa, teama, teroarea, blocajul. Renunţând la aşteptări, sunteţi gata să partici­paţi la momentul prezent, chiar cu riscul de a greşi. Nemaiavând credinţe şi acceptând even­tua­litatea greşelii, realizaţi că acum, în noua stare, vi s-au luat două mari poveri de pe umeri: trecutul şi viitorul. Două mari greutăţi care aproape că nici nu vă lăsau să respiraţi. Au ră­mas dorinţele dumneavoastră din acest mo­ment, multă creativitate şi naturaleţe. Toate acestea vă vor conecta cu oameni, cu situaţii de viaţă, cu nevoile şi dorinţele altora, menite să le împlinească pe ale dumneavoastră. Respec­ta­ţi-le atât pe cele proprii, cât şi pe ale celorlalţi. Disponibilitatea pentru creaţie pe care o astfel de atitudine interioară v-o oferă este miracu­loasă. Rămâneţi în aceasta stare-meditaţie cât puteţi de mult şi faceţi din ea, pe cât posibil, un stil de viaţă.

Trăiţi ca nou, în acest moment, fiţi conştient de ceea ce vă doriţi, iar dacă nu ştiţi cum să obţineţi, nu intraţi în panică, nu generaţi obsesii şi nu subminaţi nevoile şi dorinţele celor din jur. Recunoaşteţi, pur şi simplu, faptul că momentan nu ştiţi cum să obţineţi lucrurile pe care vi le doriţi şi rămâneţi prezent, în situaţia dată. Fiţi gata să faceţi tot ce vă stă în putere aici şi acum. Nimic altceva.

Exersând starea de martor fără trecut şi fără viitor, veţi constata că ieşiţi din ce în ce mai mult de sub condiţionarea şi controlul fricilor şi aşteptărilor de multe ori chinuitoare, gene­ra­toa­re de noi frici şi aşteptări. A nu acţiona sub im­pulsul fricilor şi aşteptărilor este o mare realizare. Acceptând prezentul cu tot ce aduce el şi înţelegând că acest moment este tot ceea ce aveţi pentru a vă schimba viaţa în bine, doar atunci blocajul, tensiunea, boala îşi vor pierde treptat substanţa şi puterea, locul lor fiind luat de soluţii la probleme, de multă energie şi crea­tivitate. Starea de martor are darul de a vă scoa­te treptat din sfera necunoaşterii, a ignoranţei şi neputinţelor în care aţi trăit până acum prin identificarea cu toate credinţele şi aşteptările lumii. Şi odată această identificare dizolvată, orice devine posibil.

Eduard Cristian Irimia, SM